RETUS (fr. retouche)

- in sens obisnuit, rectificare partiala, indreptare, interventie “constructiva” asupra unui tablou, etc.

Prin consecintele lor imediate sau de durata, retusurile afecteaza unele lucrari. Astfel, scad spontaneitatea acuarelelor, le “pateaza”, iar in tehnica frescei, operatiile de acest fel - facute de obicei cu tempera cand stratul de intonaco nu mai recepteaza culorile - produc pete care nu se integreaza in ansamblu.

Acelasi lucru se intampla si in cazul picturilor de ulei, atunci cand sunt retusate la mai multa vreme dupa ce opera a fost terminata, devenind repictari, etc.

- in anumite texte de specialitate, termenul este folosit ca sinonim cu reintegrare (datorita confuziilor posibile, acceptia nu este unanima).

PICTURA IN ULEI, de la Renastere incoace, cea mai raspandita (desi nu este cea mai durabila tehnica), poate pentru posibilitatile tehnologice si de expresie pe care le ofera: opacitate sau transparenta, matitate sau aspectul “apos”, o executie mai fina sau mai aspra, folosirea pensulei sau a cutitului, retusarea pe umed sau ulterioara.

Dizolvantul care-i da si numele este de provenienta diferita: ulei de mac (mai fluid si mai putin sicativ), ulei de nuca (mai galben si mai fluid), ulei de in fiert si decantat, etc.

Intrucat uleiul distruge cu timpul fibra textila, suportul picturii in ulei se acopera cu o pelicula speciala (grund, doar alb sau si cu imprimatura); dar marea problema a picturii in ulei ramane medium-ul.

Cu pictura in ulei se poate ajunge la tente subtile si la o compozitie minunata. Uscarea este extrem de lunga, la suprafata intre 2 si 15 zile si in profunzime intr-un an, avantajul este ca se pot face retusuri si modelari.

• Toarna uleiul de in intr-o caldare de bronz sau de arama, ori intr-un recipient mare; in timpul caniculei, lasa-l sa stea la soare si daca-l poti tine acolo pana va scadea la jumatate, va fi minunat pentru pictura. (Cennini, p. 94).
• Uleiul de in, cel mai sicativ dintre cele trei uleiuri intrebuintate in pictura, este mai transparent decat uleiul de mac, dar si mai galben deact acesta. (Moreau-Vauthier, p. 70).