Pictorii isi aleg suporturile cu grija, ele fiind implicate atat in expresia, cat si in durabilitatea operei lor. Suportul reprezinta osatura tabloului, la fel cum pictura si vernice-ul final ii reprezinta carnea si pielea.

Astazi suportul preferat al pictorilor care lucreaza in culori de ulei este panza.

Suporturile sunt multitudinea de materiale peste care se poate picta, de regula, prin intermediul unui grund sau macar a unei simple impregnari. Specialistii le clasifica dupa gradul lor de suplete in:

1. rigide
2. semirigide
3. flexibile

Suporturi rigide:

• piatra
• tencuiala
• metalul
• sticla
• lemnul

Aceste suporturi rigide ofera rezistenta mare in timp, iar protectia pe care i-o dau stratului de culoare este excelenta. Se considera ca acestea favorizeaza in cel mai inalt grad durabilitatea materiei picturale.

Suporturi semirigide:

• hartia maruflata pe panza
• carton
• pergament
• panza maruflata pe o alta panza

Situate undeva intre o rigiditate ca cea a lemnului si supletea panzei sau a hartiei. Numarul suporturilor semirigide este mic

Suporturi flexibile:

• hartia
• panza

PICTURA IN ULEI, de la Renastere incoace, cea mai raspandita (desi nu este cea mai durabila tehnica), poate pentru posibilitatile tehnologice si de expresie pe care le ofera: opacitate sau transparenta, matitate sau aspectul “apos”, o executie mai fina sau mai aspra, folosirea pensulei sau a cutitului, retusarea pe umed sau ulterioara.

Dizolvantul care-i da si numele este de provenienta diferita: ulei de mac (mai fluid si mai putin sicativ), ulei de nuca (mai galben si mai fluid), ulei de in fiert si decantat, etc.

Intrucat uleiul distruge cu timpul fibra textila, suportul picturii in ulei se acopera cu o pelicula speciala (grund, doar alb sau si cu imprimatura); dar marea problema a picturii in ulei ramane medium-ul.

Cu pictura in ulei se poate ajunge la tente subtile si la o compozitie minunata. Uscarea este extrem de lunga, la suprafata intre 2 si 15 zile si in profunzime intr-un an, avantajul este ca se pot face retusuri si modelari.

• Toarna uleiul de in intr-o caldare de bronz sau de arama, ori intr-un recipient mare; in timpul caniculei, lasa-l sa stea la soare si daca-l poti tine acolo pana va scadea la jumatate, va fi minunat pentru pictura. (Cennini, p. 94).
• Uleiul de in, cel mai sicativ dintre cele trei uleiuri intrebuintate in pictura, este mai transparent decat uleiul de mac, dar si mai galben deact acesta. (Moreau-Vauthier, p. 70).